Slow Food si educatia gustului

Povestea Slow Food a inceput in 1986, intr-un orasel italian numit Bra, de atunci Slow Food a devenit sinonim cu hrana buna, curata si corecta. Asta inseamna ca hrana trebuie sa aiba un gust bun, trebuie sa fie produsa intr-o maniera curata care sa nu dauneze mediului inconjurator, animalelor si sanatatii oamenilor, iar producatorii trebuie sa primeasca o compensatie echitabila pentru munca lor.
In Romania exista 9 asociatii de tip Slow Food care activeaza in diverse parti ale tarii. La Bucuresti sunt doua grupuri, mai sunt astfel de organizatii la Brasov, Bran-Moeciu, Tarnava Mare, Sibiu, Brusturoasa Palanca, Cluj si Turda. Fiecare s-a concentrat pe un anumit aspect al gastronomiei. Unii insista pe produsele locale traditionale, altii pe educatia copiilor, insa toti au acelasi scop: sa ne convinga ca fast food-ul nu reprezinta o alegere pentru alimentatia sanatoasa.
Una dintre asociatiile Slow Food foarte active din tara care se concentreaza mai mult pe componenta educatie este Asociatia Slow Food Turda. Ei isi asuma rolul de organizare a activitatilor educationale pentru promovarea patrimoniului gastronomic local precum si sustinerea dezvoltarii agrare.
Marta Pozsonyi, liderul Convivium Slow Food TURDA, povesteste pentru vizitatorii culinar.ro despre activitatile pe care le-a organizat in aceasta vara, dar si despre alte proiecte pe care Slow Food Turda le are in pregatire

Culinar: Care sunt proiectele cu care va mandriti cel mai mult?
Marta Pozsonyi: Avem acum doua proiecte mari: Viata in gradina verde si Tabara Gastronomica. Anul acesta am organizat prima editie si suntem tare mandri pentru ca este un proiect nou, nu doar in Romania ci si pe plan european. Am avut instructori din Italia de la Universitatea de Stiinte Gastronomice, din Irlanda si Austria, iar beneficiarii au fost copiii de la scolile turdene si de la organizatiile partenere Slow Food Bran Moeciu, Tarnava Mare si Brusturoasa Palanca. Important de mentionat ca tabara a fost gratuita pentru copii. A fost foarte bine si anul viitor vrem sa extindem proiectul, sa fie cu participare internationala.

Culinar: Ce fel de activitati au fost pregatite pentru copiii veniti in tabara?
Marta Pozsonyi: Am avut ateliere de educatie a gusturilor, productie de branzeturi, panificatie, ierburi aromatice, biodiversitate, ecologie.

Culinar: Ce alte proiecte aveti in desfasurare?
Marta Pozsonyi: Celalalt proiect al nostru, care cronologic vorbind este primul nostru proiect, inceput anul trecut, este un proiect oficial Slow Food, adica este recunoscut pe plan international si face parte din proiectul european "European Schools for Healthy Food", alaturi de proiectele altor 9 tari si este finantat de Comisia pentru agricultura a UE. Proiectul cuprinde infiintarea gradinilor educative in scoli si gradinite, ateliere de educatie a gustului, vizite la producatori, lectii de gatit, concursuri de gatit si multe altele. In afara de asta, in aceasta toamna, cu echipa de tineret Slow Food Turda, care este parte a retelei internationale de tineret, Youth Food Movement, vom initia in liceele turdene activitati de gatit si de educatie a gusturilor urmand ca la primavara sa creem gradini si la cei de liceu.
Ne implicam si in activitati de protectie a mediului, tocmai pentru ca nu putem avea o mancare buna, curata daca nu avem si un mediu inconjurator curat. De aceea am creat gradini, unde copiii au plantat de toate: rosii, varza, vinete, fasole si ei ingrijesc gradina. In afara de asta mergem la producatori, facem ateliere de educatie a gusturilor punand accent pe descoperirea gusturilor si a simturilor atunci cand mancam.
Organizam lectii de gatit cu diferite ocazii.
De exemplu am facut paine de casa, dar in prealabil i-am dus pe copii la fabrica de paine ca sa vada diferenta intre un produs industrial si un produs de casa. Incurajam mult copiii sa gateasca alaturi de parinti si pe parinti sa ii lase pe copii sa lucreze in bucatarie. Le aratam copiilor ca mancarea se percepe cu cele cinci simturi: auz, vaz, miros, pipait si gust si de aici mergem spre cele cinci gusturi: dulce, amar, sarat sau acru. De aici prin degustare de ciocolata de exemplu prezentam mai multe tipuri de produs, pentru ca cei mici sa poata sa isi descopere singuri gusturile.

Culinar: Ati observat anumite modificari in comportamentul copiilor dupa tabara sau dupa astfel de lectii?
Marta Pozsonyi: Daaaaaaa! si am avut si feedback de la parinti. Parintii ne-au spus ca cei mici nu ii mai lasa sa cumpere branza de la supermarket ci trebuie sa mearga la piata la producator pentru ca tanti de acolo face branza adevarata din lapte adevarat. Au inceput sa isi scoata din alimentatie produse de gen coca-cola sau chipsuri.

Culinar: Cam ce varste au copiii care participa la activitatile pe care le organizati?
Marta Pozsonyi: 4 - 25 de ani. Avem proiecte in gradinite, in scoli generale si in licee, in afara de asta lucram si cu producatori locali, ii ajutam cu participarea la targuri, cu etichetarea produselor, cu hartiile de care au nevoie. Insa trebuie sa stiti ca lucrul cu copiii este cel mai eficient. Pe adulti e mai greu sa ii inveti, ei au impresia ca deja le stiu pe toate.

Culinar: Cat sunt de receptivi oamenii la actiunile pe care le organizati?
Marta Pozsonyi: Oamenii sunt receptivi, insa problema e in sistemul educational. Cadrele didactice din pacate se implica mai mult doar daca primesc o diploma. Totusi atata timp cat activitatile sunt sustinute financiar de noi, avem toata deschiderea din partea lor. Din pacate noi am obtinut finantare de la o organizatie din Elvetia pentru proiectul Viata in gradina verde. Ne bucuram ca vin finantari, insa am prefera ca acestea sa vina de la noi din tara, nu doar din strainatate. Totodata ne-am dori sa se implice mai mult comunitatea si parintii.Toti se bucura si vor sa facem activitati, insa prea putin se implica. Avem noroc cu voluntarii cu care derulam toate proiectele si cu organizatiile partenere

Culinar: Cine sprijina aceste actiuni din ce se finanteaza actiunile Slow Food?
Marta Pozsonyi: Fiecare organizatie Slow Food are in spate o organizatie mare care o sprijina, in afara de noi. Adica noi suntem singurii care functionam si din punct de vedere legal ca si Slow Food adica: Asociatia Slow Food Turda si derulam proiecte exclusiv pe Slow Food.

Culinar: Autoritatile locale va sprijina in vreun fel?
Marta Pozsonyi: Noi avem o relatie foarte buna cu autoritatile locale, ne sprijina intotdeauna, nu neaparat financiar. Finantarile sunt toate pe proiecte. De exemplu la tabara, pentru ca a fost primul astfel de proiect, nu am gasit sponsorizari decat foarte putine cu toate ca am inceput cu 10 luni inainte. Ei... ne-am descurcat cum am putut. La anul speram ca va fi altfel, acum ca deja s-a intamplat si se stie despre el.

Culinar: Celelelate organizatii Slow Food din tara au si ele activitati similare?
Marta Pozsonyi: Da, dar in general fiecare este axata pe ceva anume, unii si combina. De exemplu Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor are singura piata taraneasca acreditata de Slow Food International, numita Earth Market. Slow Food Brasov are un targ foarte bun: Roadele Pamantului.
Slow Food Tarnava Mare are programe pentru producatori, pentru certificari si se implica si in educatia copiilor si in organizarea targurilor. Slow Food Cluj deruleaza si ei ceva activitati educative foarte binevenite, au si un targ ocazional si au Magazinul de Finomsaguri Ariesene de la Turda. Brusturoasa Palanca deruleaza si ei proiecte educative pentru copii la fel si Bran Moeciu. Noi avem o colaborare foarte stransa cu Slow Food Bucuresti, Brasov, Tarnava Mare, Bran Moeciu, Brusturoasa Palanca

Culinar: Care ar fi produsele traditionale turdene a caror productie trebuie incurajata?
Marta Pozsonyi: Ceapa rosie de Aries este cea mai faimoasa, dar avem apicultori, producatori de branzeturi si multi legumicultori. Avem multi tarani care mai fac paine de casa si incercam acum sa ii convingem sa isi faca certificate de producatori sa produca pentru vanzare. Mai avem persoane care produc ulei de floarea-soarelui presat la rece. Produsele acestea sunt vandute exclusiv la targuri din zona si din tara. Noi ii mai ajutam, in sensul ca le zicem unde trebuie sa mearga, cu cine trebuie sa vorbeasca, insa sunt si producatori care au nevoie de mai mult ajutor si la norme de igiena si la etichetarea sau prezentarea produselor.

Interviu realizat de Georgeta Bocse