Turcia: istorie, peisaje, bucatarie

"Vino in vizita in aceasta tara pentru istorie si ramii pentru mincare", se spune despre Turcia. Aceasta tara inseamna, pentru orice vizitator, exotism. Turcia a fost introdusa in circuitele turistice de secole, datorita farmecului reprezentat de intilnirea dintre civilizatia occidentala si cea orientala.

Arta culinara este o impletire intre modern si traditie, marcata de influente ale hititilor, persanilor, grecilor si romanilor.
Bucataria turca este renumita inca din vremea Imperiului Otoman, care a avut o perioada de virf in perioada 1453 - 1650. Acesta este momentul in care arta culinara a turcilor a avut cea mai mare influenta in lume, in special in Estul Europei si in Orientul Mijlociu. Foarte multe retete se regasesc, astfel, in aceste zone: salate cu iaurt, peste in ulei de masline, legume umplute, deserturi cu sirop.

In afara de combinatii interesante, dieta mediteraneana, in general, este renumita si pentru faptul ca este foarte sanatoasa. In ciuda extinderii obiceiurilor culinare occidentale si a aparitiei restaurantelor de tip fast food, Turcia si-a pastrat obiceiurile culinare. In acelasi timp, bucataria turca s-a extins in lumea occidentala, datorita restaurantelor cu specific turcesc.

Turcia are avantajul unui climat benefic, ce ii permite sa se bucure de culturi de ceai in zona de nord, de ardei iute si pepene galben in sud. Deschiderea la mare (Marmara, Neagra, Egee, Mediterana) inseamna, pentru arta culinara, preparate de peste si fructe de mare. Vita de vie este celebra pentru un anumit soi de struguri galbeni, sultana. In orasele din sudul tarii se obisnuieste sa se planteze vita de vie pe balcon. Peisajele sint bogate in maslini si fistic. In ce priveste carnea, mielul si puiul sint preferate. Interzis in Islam, porcul lipseste.

Pentru turci, foarte importanta este prospetimea. In frigidere rar vei gasi resturi. Piinea trebuie sa fie proaspata. Legumele si fructele, de asemenea. Doar iarna, prefera masline, caise uscate, nucile si alunele. De altfel, Turcia este este cel mai mare exportator de alune din Europa.

Sa maninci mincare turceasca inseamna sa simti gusturi similare cu cele pe care le-au indragit oameni care au trait cu sute de ani in urma. Aroma vinului este neschimbata fata de cea descoperita datorita grecilor din antichitate. Orezul, zaharul, dulciurile au venit din Persia. Kebabul este o mostenire a nomazilor, la fel si lipia. Iaurtul (cuvint turcesc) este poate alimentul cu cea mai mare influenta in bucataria lumii. Productia de ulei de masline are o vechime de mii de ani.

Bucatarii de la curtea sultanilor au perfectionat retetele: pilaful, budincile de lapte, deserturile s-au rafinat. Ca urmare, si turcii au devenit mai pretentiosi. Este obisnuit, in piete, sa gusti inainte de a cumpara. Aici, pe tarabe, se gasesc ardei, condimente, saculeti cu ceai, fructe proaspete sau uscate, bureti de mare, henna, miere de ambra, masline, amestecuri de condimente. Pepenii sint, ca si in Romania, taiati inainte, pentru a fi gustati.

Farmecul bucatariei este ca retetele sint ieftine, ingrediente proaspete predomina, iar tehnicile sint simple. Preparatele sint prezentate simplu, fara a fi ascunse in spatele unor sosuri groase. Cele mai apreciate condimente sint patrunjelul, menta, mararul, chimenul, usturoiul. Iartul este folosit frecvent. Foarte des, peste mincare se presara bucati de ardei rosu, iute, semi-uscat, numit "pul biber".

Arta culinara a Turciei are multe specialitati, dar si multe variatii ale unui preparat. Numai vinetele pot fi gatite dupa 40 de metode. Meniul este adesea completat cu nuci, brinza, miere, condimente.

Prima masa a zilei este micul dejun. Cel mai adesea, acesta este pe baza de rosii proaspete, brinza, masline negre, piine cu miere si condimente, oua. Prinzul include de obicei pilaf, pui cu ardei si vinete, peste proaspat la gratar, cu lamiie. O reteta cu miel grill condimentat, numita prizolla, este foarte populara. La fel si sucuk, un cirnat foarte condimentat, si pastirma, carne uscata la soare, condimentata cu chimen, asemanatoare cu pastrama. Pentru dejun, dar si pentru cina, sint alese supele: de linte rosie, de miel. Cina incepe cu aperitive, numite mezze. Este vorba despre specialitati ca: piure de vinete, salate cu ingrediente taiate foarte marunt, paste, muraturi, macrou umplut cu orez, sardine rulate in foi de vita sau "kofte", chiftelute de miel.

In bucataria turceasca un loc aparte il ocupa specialitatile cu ulei de masline (cu rosii sau ardei), servite la temperatura camerei, numite "zeytinagli".

La desert, se servesc fructe proaspete sau pepene galben. De asemenea, turcilor la plac dulciurile cu aluat dospit, budincile, caisele uscate in sirop. Desertul este insotit de cafea. Turcii sint renumiti pentru arta prepararii cafelei inca din timpul Imperiului Otoman.

Insa bautura preferata in timpul zilei este ceaiul. Ceainariile sint renumite la sate, in timp ce la orase s-au extins foarte mult localurile unde se serveste cafea. Iarna sint preferate bauturile facute in casa: una dintre ele este preparata pe baza de radacina de iris maruntita, aromata cu chimen, in timp ce a doua, "boza", este o bautura obtinuta prin fermentatia orzului. Raki, o bautura din anason, este bautura oficiala a Turciei. De asemenea, renumite sint si sucurile de cirese, de gulie, ceaiurile de trandafiri, de coaja de mere.

In restaurante, la sfirsitul mesei li se da clientilor o colonie pe baza de lamiie, pentru clatirea miinilor.

Dictionar turc (c se pronunta j)

ayran: bautura cu iaurt, apa rece si sare
beyaz penir: un tip de brinza moale
cacik: salata cu iaurt subtire, usturoi, sare, marar, ulei de masline
dolma: orice leguma umpluta
helva: desert din griu, faina, unt, zahar, lapte, nuci
kadayif: paste pentru desert (cataif)
lokum: specialitate din zahar, amidon, gelatina, suc de fructe
pide: pizza turceasca
pilaki: o specialitate pe baza de fasole, cu ulei de masline, servita cu lamiie rece
sis kofte: kebab
tatlisi: cuvintul turcesc ce desemneaza desert
terbiy: sos de oua cu suc de lamiie