Placintele bunicii

Ce poate fi mai buna decat o placinta facuta in casa? Iar daca este facuta si dupa o reteta de-a bunicii este cu atat mai speciala!

Mod de preparare

Mod de preparare:
Faina se pune intr-un castron, in mijlocul ei se face o groapa si se pune drojdia dizolvata in apa sau
lapte cald (cca 150 ml) si o lingurita de zahar. Se acopera castronul si se lasa o jumatate de ora intr-un loc ferit, la caldura, pana cand creste maiua. Se framanta un aluat potrivit, adaugandu-se treptat uleiul si apa sau lapte, daca e nevoie. Cand aluatul se desprinde usor de pe maini si de pe vas, si cand apar basici in aluat, acesta este gata. Se acopera cu un prosop uscat si incalzit si se pune la dospit pana cand isi dubleaza volumul. Se unge cu ulei suprafata pe care se va intinde aluatul, pentru a se putea lucra mai usor. Dupa ce aluatul a dospit, se imparte in bile de marimea unui pumn si fiecare bila se intinde in cate o foaie cat se poate de subtire. Foaia trebuie sa fie in forma de patrat. In mijlocui foii se pune umplutura (de post, de dulce, etc.) si se impacheteaza ca un plic, adunand colturile aluatului in mijloc si presand usor pentru lipirea acestora. Se intinde usor cu sucitorul ca sa capete o forma omogena si apoi placinta astfel rezultata se prajeste intr-o tigaie cu ulei bine incins.

Pentru umplutura de post se poate face acest amestec: cartofii fierti in coaja se curata si se dau pe razatoarea mare sau se piseaza cu ustensila pentru piure. Se amesteca cu cepele calite in ulei si scurse, cu piper si sare dupa gust si seminte de chimen (optional).

Placinta cu umplutura de cartofi, de post, se serveste impreuna cu suc proaspat de rosii, bere sau vin.
Cand nu e post, placintele se pot umple cu branza de burduf, cu telemea sau cu branza de vaci amestecata
cu ceapa verde, marar si sare. Placintele se mai pot umple si cu varza acra, calita si se servesc calde, cu smantana.