Interviu cu Dumitra Rasnoveanu, instructor de aerobic fitness

Dumitra Rasnoveanu este tehnician nutritionist, instructor aerobic fitness - certificare Ministerul Invatamantului si Ministerul Muncii din Romania, certificare Asociatia Europeana de Fitness; instructor de Zumba fitness – 6 certificari si licenta internationala; fost sef al departamentului de comunicare intr-o multinationala din domeniul auto, absolventa a Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii etc. 

De asemenea, la 43 de ani arata incredibil si aruncand doar o privire pe pozele de pe pagina ei de Facebook, n-ai cum sa nu te intrebi: "care e secretul ei?"

Ei bine, nu am vrut sa lasam aceasta intrebare fara raspuns, asa ca am stat un pic de vorba cu Dumitra. A iesit un interviu din care puteti invata si care va poate inspira si motiva atunci cand va doriti sa va apucati serios de fitness: 

Cum te-ai apucat de sport si ce ai recomanda unei persoane care-si doreste sa se apuce de sport, dar nu-i permite programul incarcat? 

Sportul, practicat serios si constant (adica cel putin 3 ori pe saptamana), l-am descoperit la 31 de ani, dupa ce am nascut primul copil. Ma cam deformasem. Nu ca as fi fost vreo "piesa" inainte... , dar facusem sport in copilarie (nu de performanta) si aveam o oarecare tinuta, pe care, pe parcursul anilor de facultate si apoi, ca angajat intr-o corporatie, plus sarcina, o cam pierdusem. Nici coloana nu mai voia sa stea dreapta...Imediat dupa nasterea fetei, am avut si prima criza de lombosciatica. Aveam un grad de uzura fizica destul de mare... 

De atunci, am luat pauza de sport doar cateva luni, cat sa-l nasc cu bine pe Stefan – aveam spre 37 de ani. Pana azi (in curand, 43 de ani), n-am mai avut nici macar o saptamana de pauza sportiva, sub nici un pretext. Am devenit atat de dependenta de miscare, incat, intre timp, am si facut trecerea de la sportul pentru mine, la sportul pentru mai multi.

Adica, am devenit instructor certificat de fitness si tehnician nutritionist.

In ceea ce priveste partea a doua a intrebarii, imi vine in minte o vorba a unui eminent doctor francez, nutritionist si dietetician la un mare spital din Paris, care spunea:

"Birourile sunt o fabrica de obezitate." 

Intr-adevar, lipsa timpului e cea mai mare problema. Se pot gasi insa solutii. Nu sunt pe baza de "pilula si rezultatu-i gata", ci sunt pe baza de mici eforturi, cumulate. E nevoie si de o schimbare a unghiului din care te privesti. Eu, spre exemplu, inainte de a deveni instructor, mi-am petrecut ultimii 10 ani intr-o corporatie.

Ma trezeam dimineata, la ora 5.00, pentru ca de la 6.00 – 7.30 sa fiu in sala de sport, strabatand orasul de la sud la nord si ma opream in vest. La 8.00, imi mancam sandwich-ul in masina, la 9.00 eram la birou. Am facut asta ani de zile. Nu spun ca e reteta perfecta. Eu asa am functionat.

Fiecare isi cunoaste cel mai bine organismul si cum reactioneaza la efortul fizic. Mai sunt si copiii de dus la scoala, gradinita... Nu e simplu, stiu! Sfatul general pe care il pot da este ca oamenii sa inceapa cu gesturi mici, la indemana: sa urce scarile in loc sa aleaga scara rulanta, sa parcheze mai departe si sa faca zilnic cativa pasi pe jos.

Sa plece pe jos de la serviciu, mergand in pas mai alert. Pare putin, dar la capatul unei zile inseama un consum energetic de aproape 200 kcal, cam cat poti consuma in aproximativ 20-30 de minute de alergare usoara. La sfarsit de saptamana, plimbari in pas vioi, indiferent de vreme. Acestea ar fi la nivelul minimal, pentru o persoana extrem de ocupata. 

Ce ai recomanda unei persoane care abia incepe sa se duca la sala? 

Sa se grabeasca incet!... Cateodata, entuziasmul si bucuria ca, in sfarsit, am ajuns la sala sunt atat de mari, incat uitam ca mai intai trebuie sa ne construim rezistenta si anduranta fizica. Pentru ca mai apoi sa cerem corpului, sa il provocam. Din acest motiv, multi ajung sa aiba o prima experienta neplacuta in sala de sport, pentru ca se epuizeaza in asa masura, incat o saptamana intreaga nu se mai pot misca – la propriu! – din cauza febrei musculare sau chiar a durerilor articulare.

Inainte sa mearga la sala, e bine sa se informeze si chiar sa apeleze la serviciile unui instructor cu care sa poata avea o chimie, sa fie sustinut si motivat in efortul pe care il face. Caci, altminteri, dupa cel putin 8 ore de munca, sa faci ceva ce este in profunda disonanta cu tine, e dificil si nu dureaza. Dupa parerea mea, sportul ar trebui sa fie ca spalatul pe dinti, adica sa devina un automatism, sa faca parte, in mod rutinier, dar constient si asumat, din viata noastra.

De ce alimente ar trebui sa ne ferim cand incepem sa mergem la sala? 

Daca suntem echilibrati in alegerile alimentare pe care le facem, nu trebuie sa ne ferim de nimic. As zice, mai degraba, ca trebuie sa ne ferim sa mergem cu stomacul gol. Ideal ar fi sa avem o distanta de 2 ore intre momentul in care am mancat si sedinta de sport. Si sa nu ne ferim de apa! Cat mai multa apa!

Ce alimente sunt obligatorii in dietele celor care merg des la sala si-si doresc rezultate similare cu ale tale? 

Eu ma feresc sa rationez in termeni absoluti. E important sa faci alegeri echilibrate, in functie de obiectivul pe care il ai si in concordanta cu obisnuintele, placerile tale alimentare. Altfel, ca sa dau un exemplu poate extrem, ar fi greu pentru un vegeratian care isi doreste o masa musculara mare, sa il indemni sa aiba un aport mare de proteine (de origine animala, in special: carne, oua, lactate, branzaturi). 

Ca regula generala si doar ca regula, cei care vor musculatura profilata (pentru ca ai dat exemplul meu), poate fi util sa isi creasca usor aportul de proteine in zilele in care au antrenamente de tip body building. In ceea ce ma priveste, nu sunt o carnivora extrema. Pot avea 2-3 zile fara proteine de origine animala. Ma mai ghidez si dupa ceea ce imi "dicteaza" corpul. Sunt zile in care, pur si simplu, nu-mi vine sa mananc carne.

Nu las matematica sa ma controleze in totalitate si nu apelez la suplimente proteice sau alte suplimente anabolizante. Nu ma intereseaza! Ma preocupa insa sa imi fac bine si inteligent treaba in sala de sport, sa ma odihnesc suficient si, in rest, imi las organismul sa faca ce stie el cel mai bine. Sa reconstruiasca ceea ce "rup" eu in sala de sport. Ma refer la fibrele musculare, desigur! (Este principiul pe care se bazeaza cresterea masei musculare).

Sunt bune suplimentele alimentare? Ai recomanda asa ceva unui incepator? 

Intai de toate, as recomanda sa aiba o alimentatie cat mai variata si echilibrata, in concordanta cu nevoile energetice pe care le are fiecare, in concordanta cu obiectivele pe care si le stabileste si sa urmareasca sa fie tot timpul cu balanta energetica in echilibru. Adica, aportul alimentar sa fie in acord cu consumul. Eu nu apelez la suplimente, deci imi e greu sa le recomand. Sa avem incredere in corpul nostru si sa facem antrenamente cat mai bune si cu cap.

Se poate si fara suplimente, eu sunt o dovada clara ca si la 40 +.... se poate sa iti "constuiesti" un corp armonios.

Multe femei se plang de colacei din jurul abdomenului. Le poti recomanda un tip de exercitii / antrenament prin care sa scape de acestia? 

Cel mai bun antrenament pentru colacei incepe in bucatarie si abia in sala de sport se "fasoneaza". Altfel, risti sa ai un superb six pack, dar pe care sa nu il vada nimeni. In povestea asta cu sportul si alimentatia, aceasta din urma este determinanta. Nici eu n-as putea fi ceea ce vedeti, daca n-as fi atenta la cat, cum, ce si cand mananc. Toate acestea fac parte din ecuatie. Una fara cealalta, nu (prea) da rezultate.

Familia ta impartaseste aceeasi pasiune pentru sport? 

Desi avem "meserii" diferite, toti avem preocupari sportive. Stefan practica baschetul, Maria a practicat balet, baschet (ce trecere!). De cativa ani, a ramas fidela doar antrenamentelor de karate (are centura portocalie-verde). Sotul meu e un foarte bun alergator. Impartasim impreuna "libertatea" si placerea de a alerga in aer liber, indiferent de vreme, chiar si la -10 grade.

Care este mancarea ta preferata? 

Preferintele mele sunt sezoniere: iaurt cu afine, cand e vremea lor, omleta picanta cu dovlecei si patrunjel, de cum se fac dovleceii in gradina mea, magiun de prune, fara zahar – facut din prunele din livada mea, aspic cu legume si carne de curcan – iarna, saramura de peste si legume si, desigur, pentru ca sunt o ... mitica, din cand in cand, 1-2 mititei – dar fara cartofi prajiti sau bere, doar salata si apa.

De altfel, am o relatie speciala cu salatele si legumele, crude sau usor sotate. Acestea nu ma lasa niciodata fara inspiratie. 

Mai ai timp si de gatit? 

Gatitul, asa cum il inteleg eu, nu cere timp, ci organizare si o disponibilitate constanta a ingredientelor. Gatitul a disparut, din pacate pentru multe persoane ocupate, din agenda zilnica sau chiar saptamanala.

Consecintele nu sunt dintre cele mai placute, din nefericire: mancarea preparata la restaurant este, in genere, cu 10 % mai calorica decat cea preparata in casa si nu ai control asupra ingredientelor, cantitatilor de zahar, gasimi sau potentiatorilor de gust care se folosesc. Acesta poate fi un factor care sa favorizeze acumularea kilogramelor.

In congelator, am intotdeauna portii ale alimentelor de baza, am in permanenta legume, fructe, conserve de legume si fructe facute de mine. Nu gatesc elaborat si nu las gustul in sine al preparatului sa ma ghideze in totalitate.

Mancarea mea este simpla, cu timp de preparare si coacere redus, din trei considerente: de timp, sa pastraz – cat se poate – nutrientii ingredientelor si sa nu devina extrem de calorica. Sa dau un exemplu: daca unei portii de muschi de vita la gratar ii adaugi un sos gorgonzola, aproape ai triplat numarul de kcalorii ingerate, adica in loc de 230 de kcal cat ar avea 100 gr. muschi de vita, ai ajunge la o masa de 650 kcal – doar pentru placerea papilelor gustative.

Cat de des gatesti?

Gatesc aproape in fiecare zi. Nu am o pasiunea in sensul acesta, dar sunt preocupata sa dau copiilor sa manace cat mai variat, echilibrat si proaspat. Mai mult, vazand interesul celor care ma urmaresc pe blog sau facebook pentru ce si cum manac eu, am creat, de curand, o noua pagina: "Retete usurele pentru subtirele". Postez aici (retetele se gasesc si pe blog dumitra.net) retete simple, mai putin calorice decat ceea ce se gasteste, in general, pe Internet, dau si sugestii legate de momentul in care este cel mai bine sa fie consumate, ce beneficii au etc.

Am si retete de prajituri, torturi, briose dulci sau sarate, checuri, mai "cuminti" din punct de vedere caloric si mai potrivite pentru cei care tin la silueta – acesta pentru ca, din pacate, gustul, apetenta pentru dulce se educa foarte greu. Si daca la dulce nu putem renunta, macar sa fie mai atenti, mai invatati si mai constienti de alegerile „pacatoase” pe care le facem. Deviza paginii este "Invata sa gatesti altfel! Poate nu va fi nevoie niciodata sa tii regim de slabit."

Sursa foto: Facebook